16:32:15

Data si locul nasterii: 22 decembrie 1963, Gherla, Cluj;
Educatie: buna, foarte buna, 7 ani de acasa în principal, restul nu conteaza;
Cariera: fulminanta în media si protectia mediului;
Recunoastere: internationala;
Realizari: Honorius ; Silvius ; Maximus ; Eduard Gabriel

Silviu Prigoana
„Suntem independeţi, suntem naţiune de sine stătătoare – 9 mai 1877” PDF Imprimare Email

Declaraţie Politică

Şedinţa din 10 mai 2011

Stimaţi colegi, în seara zilei de 9 Mai 1877, în Parlamentul României, ministrul afacerilor externe Mihail Kogalniceanu a citit Proclamaţia de Independenţă a României. Acesta, răspunzând unor interpelări, a declarat: „În stare de rezbel, cu legăturile rupte (cu Poarta Otomană), ce suntem? Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare”.  

În ziua următoare, 10 Mai, Parlamentul a votat în unanimitate aceasta declaraţie, Principele Carol I a semnat-o, iar  România a devenit stat independent. Proclamarea independenţei a fost recunoscută internaţional prin Tratatul de la Berlin din anul 1878. Din păcate, prezentul tumultos acoperă semnificaţiilre profunde ale momentului 9 mai 1877 şi trece într-un con de umbră eforturile făcute de înaintaşi. Europa secolului al XIX-lea era una agitată, marcată de numeroase conflicte şi transformări politico-sociale...

După înfrângerea lui Napoleon, în cadrul Congresului de pace de la Viena (1815), marii actori redesenează harta continentului, încercând o restaurare a monarhiilor absolutiste. Este Europa Revoluţiei Paşoptiste, a Războiului Crimeii, a lui Napoleon al III-lea şi a unificării Germaniei prin Realpolitik-ul „cancelarului de fier”, Bismark.

Înainte de Primul Război Mondial, „problema orientului” – a Balcanilor – şi a destrămării Imperiului Otoman, va schimba radical faţa continentului.După frământări de decenii şi numeroase războaie ruso-turce, vulcanul balcanic erupe din nou. În 1875 criza Orientului se redeschide prin răscoalele din Bosnia şi Herţegovina, iar în anul următor conflictul se amplifică prin răscoala şi masacrele din Bulgaria, ostilităţile armate dintre otomani, Serbia şi Muntenegru.

România adoptă o poziţie de neutralitate, dar sprijină în ascuns aceste mişcări. Bulgarii fac propagandă la Bucureşti pentru reforme politice, voluntari ruşi ne tranzitează ţara spre Bulgaria, iar armele sunt lăsate să treacă şi ele graniţa.În acest context, Principele Carol I a semnat Declaraţia de Independenţă, decretând mobilizarea şi începutul primului razboi din istoria modernă a statului român.

 Semnificaţia zilei de 9 Mai a fost umbrită cea de 10 Mai, care a devenit din 1881 Ziua Regelui. După al II-lea Razboi Mondial, Ziua Victoriei Armatei Roşii asupra nazismului se sarbătoreşte pe 9 mai, iar de Ziua Independenţei nu-şi mai aminteşte mai nimeni. A venit integrarea europeană, care a transformat Ziua Victoriei in Ziua Europei, pe care o celebrăm tot într-o zi de 9 Mai, parcă pentru a uita cu totul despre jertfele miilor de ţărani ucişi pe frontul de la sud de Dunare. Dacă la americani “Independence Day” este ziua sfântă a naţiunii, careia i s-au consacrat biblioteci întregi, zeci de filme artistice şi sute de documentare, la noi, popor trăit cu umerii aplecaţi şi privirea în pământ, Ziua Independentei a fost complet uitată. 

Cu riscul de a nu fi la modă, s-ar cădea ca de 9 Mai să continuăm să sărbătorim Ziua Independenţei şi să ne amintim cu mândrie de cei 10 mii de dorobanţi care nu s-au mai întors la familiile lor pentru ca România să iasă de sub jugul a jumatate de mileniu de asuprire turcească.


Vă mulţumesc. Deputat PDL: PRIGOANĂ Silviu

 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează