20:52:55

Data si locul nasterii: 22 decembrie 1963, Gherla, Cluj;
Educatie: buna, foarte buna, 7 ani de acasa în principal, restul nu conteaza;
Cariera: fulminanta în media si protectia mediului;
Recunoastere: internationala;
Realizari: Honorius ; Silvius ; Maximus ; Eduard Gabriel

Silviu Prigoana
"Ziua internaţională de luptă împotriva rasismului şi antisemitismului" PDF Imprimare Email

Declaratie politica

Şedinţa din  9 noiembrie  2010

    În fiecare an, pe 9 noiembrie, este marcată Ziua Internaţională de Luptă împotriva rasismului şi antisemitismului, în amintirea victimelor "Nopţii sticlei sparte" sau, cum mai este numită, a "Nopţii de cristal".

Între 9 şi 13 noiembrie 1938, în numeroase oraşe şi sate germane şi austriece au fost devastate casele evreilor şi circa 8.000 de magazine evreieşti.

Trupele SA (Sturmabteilung) şi SS (Schutzstaffel) au distrus clădiri cu barosul, lăsând străzile acoperite cu cioburi de sticlă de la geamurile sparte (de aici originea numelui). În această perioadă au fost omorâţi în bătaie peste 400 de evrei, iar circa 30.000 au fost duşi în lagăre de concentrare.

Toate aceste crime au fost înfăptuite la comanda statului nazist de la acea vreme, în cadrul politicii sale naţionaliste, rasiste şi antisemite. Noaptea de 9 spre 10 noiembrie 1938 este considerată ca fiind începutul simbolic al Holocaustului.

    Nu doresc să fac o trecere în revistă a acelor fapte şi să dezgrop acele orori petrecute în anii '30 - '40 ai secolului XX, în aproape toată Europa. Aş vrea, doar, să nu uităm şi să nu considerăm a priori că astfel de fapte nu se pot repeta, că sămânţa rasismului sau a intoleranţei a dispărut. Din păcate, asistăm în continuare la manifestări xenofobe şi rasiste. În Europa anului 2010, inclusiv în România, există, timid, dar există, intoleranţă. N-ar trebui să uităm nici manifestările cu tentă rasistă şi xenofobă din Italia sau Franţa îndreptate împotriva unor cetăţeni români, etnici ţigani.

Toate aceste semnale ne indică faptul că pericolul rasismului n-a dispărut, iar criza economică ar putea să-l accentueze, alături de xenofobie. Avem legi care incriminează rasismul, discriminarea, xenofobia, antisemitismul, dar nu este suficient, trebuie să facem mai mult, trebuie să promovăm respectul faţă de cel de lângă noi, trebuie să promovăm toleranţa!

Toleranţa este respectul, acceptarea şi aprecierea bogăţiei şi diversităţii culturilor lumii noastre, felurilor noastre de expresie şi manierelor de exprimare a calităţii noastre de fiinţe umane. Ea este încurajată prin cunoaşterea, deschiderea spiritului, comunicare şi libertatea gândirii, conştiinţei şi credinţei. Toleranţa este armonia în diferenţe. Ea nu e doar o obligaţiune de ordin etic ci reprezintă şi o necesitate politică şi juridică. Toleranţa este o virtute care face ca pacea să fie posibilă şi care contribuie la înlocuirea culturii razboiului cu o cultură a păcii.

Toleranţa nu este nici concesie, nici condescendenţă ori indulgenţă Toleranţa este, mai ales, o atitudine activă generată de recunoaşterea drepturilor universale ale persoanei umane şi libertăţilor fundamentale ale altora. În nici într-un caz, toleranţa nu poate fi invocată pentru a justifica violarea acestor valori fundamentale. Toleranţa trebuie să fie practicată de către indivizi, grupuri şi state.

Toleranţa este responsabilitatea care susţine drepturile omului, pluralismul (inclusiv, pluralismul cultural), democraţia şi statul de drept. Ea implică respingerea dogmatismului şi absolutismului şi confirmă normele enunţate în instrumentele internaţionale cu privire la drepturile omului.

Constituţia României, la care trebuie să să privim atunci când omenesc putem avem dubii, stipulează în art.4 alin.(2): "România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială".

Vă mulţumesc.

Deputat PDL: PRIGOANĂ Silviu

 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează